30 ianuarie 2009

Va fi...:D


Tabara. Urmeaza. e 30 ianuarie ora 20:29 si mai sunt fix 11 ore pana pleaca trenul!!!:X

tabara.cu colegii de clasa,de scoala,cu diriga. va fi frumos! chiar va fi.si abia astept sa ajung acolo.:>

o sa fie genial.e ultimul an...si abia acum incepe distractia.


ne vedem peste o saptamana!



:">



>:D<




i'll miss you guys!!:>

19 ianuarie 2009

Speranta e inutila cand incerci imopsibilul


Speranta e inutila cand incerci imopsibilul...asta a zis un prieten.

Mi-am permis sa-l contrazic. Speranta te ajuta. Daca crezi in tine poti depasii limitele imposibilului. Acel imposibil devine inutil,inexistent cand increderea de sine si speranta sunt puternice. Altfel ce rost ar mai avea imposibilul? De ce ai mai incerca sa sa-l intreci? De ce te-ar mai interesa. Ciudat si atat de mirific.



Crezi in tine! Ai incredere. Ti se pare greu? Atunci priveste in fata.



Ciudat...

17 ianuarie 2009

ceva...diferit de nimic

Pentru ca nu exista cuvantu “eu”!

1.De ce? Pentru ca nu poti fi un cuvant. Tu nu esti un cuvant. Esti o fiinta. Esti a/al tau/ta!!
2.Pentru ca vrei sa nu existi decat ca sa fi acolo pentru altii. Pentru ca vrei sa-i ajuti pe altii.
3.Pentru ca nu te poti defenii printr-un cuvant.



Sti ce e o amintire?

O parte din tine. Un “tu al tau de mai demult. Sti ce se intampla cand aceste amintiri raman undeva in trecut? Pierzi o parte din tine. Te pierzi undeva in trecutul tau. Uiti de ce-ai fost. De cum ai fost. Toti plecam dintr-un anumit punct mai placut sau nu in viata. Si refuzi sa-ti amintesti acel punct de plecare. Iti impui si iti insusesti “inexistenta” ireala a acelui trecut din tine. Tragic...


Asa-i in viata. Cateodata urci,alteori cobori si ajungi in acel prezent continuu pe care il traiesti si de care nu-ti pasa.
Si nimeni nu te intelege. Gandesti diferit si deasta pari ciudat. Nimeni nu-ti intelege punctul de vedere. Nimeni... doar acele parti din tine te inteleg. Dar stai...au ramas in amintiri nu?
In fine...nu ca ar trebuii sa-i pese cuiva ca lumea asta se duce de rapa. Nu ca ar trebuii sa-i pese cuiva ca exista totusi o viata irosita. Nu ar trebuii sa-i pese cuiva ca la fiecare pas facut inaintam spre bine sau spre rau. Dar daca nimanui nu-i pasa...eu de ce ma agit atat?
Asa e. Poate pot sa schimb ceva. Poate o sa va deschid ochii. Poate o sa va pese. Poate o sa luptati. Poate o sa facem din nimic ceva. Pentru ca suntem o tara. Suntem toti in aceasi oala. Da!
Daca cineva omoara toti suntem privita ca si criminali. Daca cineva fura toti suntem priviti ca hoti. Poate ca daca cineva ar face un pas in fata si ar ridica fruntea si ar face ceva maret...poate daca doar ar tipa ca-i pasa. Si daca ar dori sa faca ceva. Poate ca va fi un impuls. In adancul fiecaruia dintre noi. In acele amintiri poate exista suflet si speranta...
Ce prostii vorbesc? Asta nu se va intampla niciodata. Inaintam spre a doua zi...atata tot...:|
Vorbeste cineva caruia ii pasa...
Prizonier in propria suflare. Prizonier in propriul “eu” al meu. Inchis undeva in mine. Vorbesc pentru ca-mi pasa...dar nu va citi nimeni asta cu interes...ci doar din curiozitate si sarcasm...Ironic...chiar daca e roman.

12 ianuarie 2009



aici m-am pierdut.tot aici m-am regasit. si tot aici ma vei gasi.daca ma cauti.daca iti pasa.daca sufletul meu vrea sa-l gasesti...









Ah,cineva m-a gasit
am venit
m-am intors
traiesc
sunt vie
sunt bine
sunt acasa
sunt aceeasi
aceeasi "eu" a mea
sunt....
habar n-am...



ce mai conteaza...



i'm back!!!:*

01 ianuarie 2009

nu sunt...

nu mai sunt
m-am dus
am disparut
am murit
m-am pierdut in ceata
sunt sus
pe-un nor
undeva
departe
nu stiu
unde
sau pt cat timp
vino!
cauta-ma!
salveaza-ma!
poate vei veni
poate nu...
sa te astept?
ar merita?
dar cine esti?
de ce ma gandesc la tine?
gata stiu unde sunt...
in vacanta..
plecata..
la munte
dar unde?
ouch...:))