Oamenii pot fi geniali,trebuie doar sa aiba un motiv care sa-i ambitioneze...
A mai trecut o saptamana si drept sa spun nu mi-am schimbat viata cu nimic. Am vorbit saptamana asta din nou despre orice. Despre oameni,vise,vicii,amintiri,viitor si trecut, despre umanitate si inexistenta ei,despre profa de latina si despre voluntariatele care ne omoara.
Dar nu cred ca tot vorbind despre aceste lucruri voi ajunge undeva. Eram astazi la un voluntariat si pe langa formulele in "discursul" sau mai bine i-as zice monoloul meu gen "buna ziua,imi puteti oferi un minut va rog? Va propunem..."bla bla, vorbeam cu o doamna despre intentia noastra de a inlocui in viitor pungile de plastic cu cele de panza pentru a contribuii la oprirea poluarii mediului. Reactia dansei mi-a placut : "Mda.Si cati n-au mai incercat..." . Realismul este dureros uneori,iar noi il acceptam ca atare. Pacat.
Dar au fost si oameni buni... "Buna Ziua,imi acordati un minut va rog?" -"Nu-l am la mine,ma scuzati..." :)
Poate ca lumea asta nu este pentru noi, sau poate ca noi nu suntem facuti pentru ea. Cert este ca noi suntem dependenti de ea si oarecum si ea de noi...
Acum vreo 2 ani citisem o chestie cum ca ... viata este "o combinatie de sori si pietre,o combinatie infinita in care nu-ti dai seama cand incetam a mai fi pietre si devenim sori.Nu stim daca sori au fost creeati pentru nevoia pietrelor de a fi incalzite sau pietrele pentru nevoia sorilor de a da caldura. Cert este ca suntem fara rost in viata cand ramanem unii fara ceilalti". Nu stiu daca era exact cu aceste cuvinte,nu am o memorie foarte buna,dar genialitatea textului... ei bine,textul era genial.
Nu am inteles niciodata exact de ce oamenii renunta la vise.Deasemenea nu am inteles de ce oamenii nu mai cred ca viitorul ar putea fi o oportunitate pentru fiecare dintre noi,chiar daca mie mi-e frica de el... Nu am inteles nici de ce oamenii nu mai cred ca putem schimba ceva,nu am inteles de ce speranta dispare dupa primul esec.Nu am inteles multe si poate nu voi intelege niciodata,pentru ca nu ma priveste. Vreau o lume in care sa fie bine.
M-am saturat de vietile voastre simple. Viata mea e complicata si-mi place.Insasi viata mea e o provocare si imi place! Un drum fara obstacole nu te va multumi niciodata chiar daca l-ai parcurs de zeci de ori. Sa fi trait tu o zi din viata mea si te sinucideai de mult... Imi place sa ma complic, imi place sa despic firul in 14,pentru ca sunt asa de cand ma stiu si nu ma voi schimba pentru nimeni.
Recomand pentru ziua de maine...
Song:Seasons in the sun.
Movie: The boy with striped pijamas
Book: Inca o zi [Mitch Alboom]
P.S:Sunt un Chuck Norris al pliantelor!
P.P.S:Ditto.:)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu