[Mada e in titlu pentru ca ea a vrut sa fie.]
Ei bine nu am idei inspirate. Azi, am avut voluntariat la Viitor plus si am cunoscut oameni geniali si am ascultat un tip genial cantand pasarea colibrii si am dat baloane si am avut ecuson si am mancat la mec si restula aflati la Madaaa pentru ca mi-e lene sa scriu.
Si acum voi impartasi cu voi, desi probabil nu ar trebui o chestie care am scris-o in ora de engleza (si putin la romana) so here we go...
Buna dimineata, Soare... unde esti? Este una din acele zile dureroase, o zi care doare, o zi cu nori in care imi doresc, DA, imi doresc sa ploua.
E o zi seaca, o zi din trecut, traita azi. Este o zi in care traiesc, fara mine in ea, o zi care nu-mi apartine.
Sentimente amestecate, neintelese, false, exprimate sau ascunse, dureroase, grele, dragute sau de ura, frica sau fericire. Ti-e frica, te ascunzi, inebunesti, te pierzi... iar.
Cad galeti de incredere, se trag si se rup sfori, decad persoane si cresc sperantele, mor visele, iluziile, iubiriile si... voi.
Jocul o ia de la inceput, ziua abea incepe, totul porneste in graba si tu te impiedici si cazi, te ratacesi si Doamne, ce frig poate sa fie...
E frig pentru ca a inchetat trecutul, pentru ca si viitorul e la fel si iti ramane doar ziua de azi...
Arde. Doamne, vreau sa arda, o scanteie, o flacara, o urma de dorinta si speranta.
Orice, doar, fa-o sa se termine... Ziua asta, e dureroasa, e sangerie, e trist, e grav...
Este o zi care doare. Si nu, noi nu dramatizam nimic aici, noi nu avem dorinte ascunse si nici sperante desarte. Noi intelegem si nu doar ceea ce ni se permite. Noi suntem vi, dar suntem falsi si suntem multi, dar suntem degeaba.
E o zi cu nori, o zi, in care vreau sa ploua. Nu vreau sa fie trist, vreau sa fie "painfull".
De ce? Ca sa trecem de azi si sa vina Soarele.
E o zi care doare. Si pentru pesimismul tau o sa curga cerul, o sa se inalte apele, o sa pluteasca luna si o sa zboare stele. Pentru ca trebuie sa crezi!
Tu, nu mai crezi, nu mai crezi in mine, nici in tine, nu mai crezi in nimic, pentru ca te-a durut pe tine de cateva ori. Ce sa zic, fraiero!
Te-a durut, o sa mai doara. Du-te si fugi. Elibereaza-te. Esti mai bine acum?
Daca da, ma bucur. Nu ca mi-ar pasa. Nici ca ai vrea tu sa-mi pese...
E o zi, dinaia' cu nori, in care vreau sa ploua... ca sa nu-mi mai dau seama ca plangi. O zi in care ploaia sa spele tot, Tot, toate acele dorinte si sperante. Toate acele iluzii desarte sa fie spalate, va rog.
Este o zi, in care sunt o marioneta seaca pentru ca voi m-ati facut sa fiu asa, pentru ca nu e soare, pentru ca inca nu ploua...
Fericire? Esti aici? Vrei macar... sa vi, sa ma privesti? Poti alege daca stai sau pleci, doar, te rog, treci pe la mine.
Vreau sa vad cum arati... si adu-mi niste soare.
>Nu exista an fara nor, fara ploi...<
Punct.
Mda. And that was it.:)
Inspiratia mi-a venit la cafeaua de dimineata.
Va las acum...
Maine, il voi cunoaste pe Radu si ma bucura ideea.:)
2 comentarii:
haha!
sunt in titlu!=))
n'ai idee cat ai putut sa ma sperii cand te'am vazut cu cafeaua in mana, sprijinita de chestia aia. credeam ca esti mai departe!:))
ma rog. mi'a placut compunerea taaa!:)
nu e compunere:))
e ... chestie. acum ma gandesc ce sa scriu la obieciva de la teenpress. ma gandesc sa o dau pe asta sau una cu oglinda. sau sa fac alta?:)
grr
hugie hug>:D<
Trimiteți un comentariu